Iasca de mesteacăn

Este una din cele două ciuperci găsite asupra lui Ötzi „Omul zăpezii”, mumia veche de peste 5300 de ani găsită într-un ghețar din Alpii elvețieni.

Purta două fragmente din corpul fructifer al ciupercii agațate separat pe curelușe de piele. La autopsie cercetătorii au descoperit că Ötzi suferea de o infecție parazitară cu viermi intestinali (Trichuris trichiura).

Conține acid agaric care are efect toxic și laxativ pentru acești paraziți ajutând la eliminarea lor.

S-a considerat că Ötzi folosea iasca de mesteacăn ca pe „o trusă de prim ajutor” portabilă.

Deși Ötzi avea o a doua ciupercă pe care o purta într-o trăistuță de piele atașată de centură Iasca de fag (Fomes fomentarium), iasca de mesteacăn putea fi folosită și pentru transportul jarului și ascuțirea lamelor de silex.

În afară de proprietățile antiparazitare iasca de mesteacăn are și efecte puternice antibacteriene și antiinflamatoare.